Pentru o fapta buna!

De multe ori, cuvintele ne vin in minte si astfel cream lumi, contemplam vise, descriem stari. Sunt sentimente pe care le simti atunci cand scrii si care se revarsa atunci cand pui punctul ultimei fraze din ultima strofa.
Ma inspira lucruri comune, momente si trairi cantate de poeti adevarati, cu mult inaintea mea.Scriu de drag, pentru ca nu stiu cum si de unde imi vin vorbele.
De multe ori o melodie imi induce o anumita stare, alteori o zi superba de toamna, alteori iubirea sau fericirea sau oricare alt sentiment care imi invadeaza sufletul intr-o clipa de frumos.
A scrie este frumos iar aceste poezii sunt scrise in momente de inspiratie, momente nu neaparat traite, dar cumva soptite, scrise cu penita in foile inimii, la un moment dat.


Anul trecut in perioada sarbatorilor de iarna, un ingeras mi-a soptit ca pot sa ajut pe cineva....
"De suflet" , o carticica de poezii scrisa de mine, este minunea care a adus zambet pe chipul unor fetite...
Lansarea de carte a avut loc in liceul meu...iar banii stransi din vanzare am cumparat cadouri pentru doua fetite fara mama...

Acelasi lucru vreau sa il fac si acum... Aceeasi carte "De suflet" sa aduca bucurie in sufletul altor copii....
Pretul este de 5 lei iar banii vor ajunge la copii care au nevoie de ajutor!
Pentru detalii : stefineagu@gmail.com sau puteti lasa mesaj....

Am simtit dulceata fericirii,

Am auzit sunetele regasirii,

Am simtit durerea singuratatii,

Am trecut prin toate ale vietii.

Am plans la fericire,

Am ras la tristete,

Am fugit de amagirea sentimentelor

Si am fugit de ecoul durerii.

La multi ani , Nicusor!!!

Cu ocazia zilei tale de nastere iti dorim sa ai parte de zile senine, sanatate si multa fericire alaturi de tata si fratiori!!!!

Oameni cu suflet mare!

Au fost si vor mai fi cu siguranta oameni minunati! Cu o inima mare, cu un suflet rar intalnit, plecati din Oltenita, stabiliti in Italia. Familia Petrescu impreuna cu oameni minunati sunt modelul cu suflet mare. Multumiri lor!
 Dupa cum probabil ati vazut anuntul de pe site-ul ziarului "OLTENITEANUL" ne-a adus mari sperante si mari ajutoare! Familia Petrescu a vazut anuntul si impreuna cu oameni minunati din Italia au hotarat sa ne ajute! Au trimis o suma de bani pentru baieteii din comuna Varasti, judetul Calarasi.

Am cumparat tot ceea ce am crezut ca au nevoie si am pornit la drum, nici zapada nu ne-a impiedicat sa bucuram acei copii!

Au fost foarte incantati de cele primite, bucuria copiilor se citea din priviri,tatal lor le multumeste din suflet si le transmite multa sanatate acestor oameni minunati!

Aceasta familie este deosebita! Baiatul cel mare este foarte rusinos, ascultator si muncitor! Este omul de baza in casa atunci cand tatal este plecat la munca. Cei mici sunt sclipitori, receptivi, au note foarte bune la scoala. Sunt copii care au nevoie de ajutor material pentru ca iubire primesc din partea tatalui.
 Nu am cuvinte sa descriu atmosfera si primirea calduroasa de care am avut parte.
Chiar daca nu au o situatie materiala buna, iubirea exista in aceasta familie! Cred ca este cel mai important,.iar acei copii primesc din partea tatalui iubirea care ar trebui sa vina si din partea unei mame...Acest tata si-a crescut baieteii cum nu se putea mai bine! Este de admirat tot ceea ce face!

Multumim inca o data acestor oameni minunati care ne-au ajutat! Bunul Dumnezeu sa le dea multa sanatate!

Zapada a facut si bucurii!

Chiar daca se incheie saptamana, multi probabil se gandesc la weekend, noi am vrut sa mai facem o bucurie unor familii! De aceasta data am fost in comuna Coconi, judetul Calarasi, la doua familii.

Am fost impresionati de modul in care cresc sarmanii copii. Am fost la o familie cu 6 copii, cu probleme de sanatate, cel mic de doar cateva luni era la spital. Acest copii au ramas in grija bunicii, practic sunt crescuti de bunica de 85 de ani. Stau intr-o singura camera, caldura mai putina...aproape deloc....








Cealalta familie cu 6 copii, toti blonzi si cu ochii albastri si asa de cuminti!

 Va amintiti de Cati? Fata din Varasti? am trecut si pe la ea...din pacate este cam bolnavioara:(

De fiecare data cand ajung acasa realizez ca noi suntem fericiti si ar trebui sa ii multumim Lui Dumnezeu pentru tot! Sunt oameni care nu au chiar deloc si care trebuiesc ajutati!

Si pentru a ne incalzi am facut un mic popas pentru a "masura zapada", doar suntem si noi copii :D sau cel putin asa vrem sa fim.